Comorile noastre naturale

Comorile noastre naturale

Bran, împreună cu localităţile din jur reprezintă un etalon al turismului rural românesc , datorită cadrului natural deosebit (prezenta munţilor Bucegi şi a Piatra Craiului). Aşezat la intrarea în culoarul Rucăr-Bran, vechi drum comercial şi strategic între Țara Bârsei şi Țara Românească, Bran este deosebit şi unic prin frumuseţile naturii înconjurătoare.

Masivul Bucegi, cu o suprafaţă de circa 300 kmp, se află la extremitatea estică a Carpaţilor Meridionali, desfăşurându-se între Valea Prahovei la est şi culoarul Branului la vest; cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei şi destul de domol spre sud, până la contactul cu Subcarpaţii. Fiind de o mare complexitate structurală şi morfologică, masivul apare ca o cetate naturală, cu incinta suspendată la 1600 - 2500 m, sprijinită de abrupturi puternice.

Masivul este constituit:

a) dintr-un ansamblu de spinări înalte, ce se desprind radiar din punctul culminant şi principalul său nod alpin, Vârful Omu (2.507 m), alcătuind culmile nordice, care aparţin, în cea mai mare parte, versantului transilvănean al Bucegilor;

b) dintr-un arc de culmi în formă de U – culmile sudice – care coboară paralel şi de ambele părţi ale Văii Ialomiţa, formând la est, între acesta vale şi văile Cerbului şi Prahovei, Culmea principală a Bucegilor, iar la vest, de-a lungul Văii Ialomiţa, Culmea Strunga;

c) din culmile interioare, în alcătuirea cărora intra spinările masive ale Obârşiei, Doamnelor şi Bătrânei, care se ramifica din partea superioară a arcului culmilor sudice către interiorul sau, despletindu-se spre sud, printre firele principalelor vai din bazinul superior al Ialomiţei (V. Sugarilor, Obârşia Ialomiţei, Doamnele şi Bătrâna). Spinările nordice şi arcul culmilor sudice sunt legate între ele printr-o creastă înaltă şi scurtă, Culmea Bucura.

d) cumpăna de ape între V. Cerbului (E) şi V. Gaurei (V) – care se înălţă între Vf. Omu (N) şi Vf. Găvanele (S), situat deasupra obârşiei V. Ialomiţa.
Complexul montan Bucegi cuprinde masivele Bucegi, Leaota, Piatra Craiului şi culoarele depresionare Bran – Rucăr – Dragoslavele şi Prahova. Prin complexitatea şi măreţia formelor lui orografice, Masivul Bucegi alcătuieşte una dintre cele mai remarcabile individualităţi geografice şi turistice din lanţul Carpaţilor româneşti şi cea mai reprezentativă dintre ele, prin multiplele posibilităţi ce le oferă pe plan tehnic-alpin vastele lui zone de stâncă.

Masivul Piatra Craiului este un lanţ muntos calcaros aflat la sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, găsindu-se în nord-estul acestora.

În vestul şi nord-vestul Culoarului Rucăr-Bran se înalţă impunătoare creasta Pietrei Craiului, care constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale munţilor noştrii. Masivul Piatra Craiului domină cu creasta sa zimţată depresiunea Țara Bârsei la nord-est, Culoarul Rucăr-Bran la sud şi est şi Culoarul Tămaşului (Rucăr-Zărneşti) la nord şi vest.

Datorită poziţiei, direcţiei şi aspectului său general, Piatra Craiului constituie o unitate geografică bine delimitată. Piatra Craiului este delimitată la nord de Valea Bârsei, la vest de Dâmboviţa, pe latura de est de Vlăduşca şi Râul Mare pe o parte şi pe de altă parte de Valea Seacă a Pietrelor - Brusturet - Dâmbovicioara, în timp ce la sud descreşte treptat până în văile râurilor Dâmboviţa şi Dâmbovicioara.

Masivul Piatra Craiului este unic în Carpaţii Meridionali. Apariţia sa pare accidentală, deoarece acest munte consituie cea mai spectaculoasă formaţiune calcaroasă şi sinclinală din Meridionali, fiind compus din calcare mezozoice şi conglomerate stratificate pe rocă de bază cristalină. Stratificaţia unică şi poziţia majoritar verticală a stratelor de calcar au influenţat decisiv crestele secundare, abrupturile, poliţele şi văile masivului, constituind un peisaj unic între toţi munţii noştri. Densitatea şi mărimea reliefului periglaciar situează Piatra Craiului pe primul loc în rândul masivelor calcaroase din România. Pe scurt, merită reţinut că Piatra Craiului prezintă cea mai lungă şi tipică creastă calcaroasă din Carpaţi, lungă de circa 25 kilometri, cea mai mare densitate de văi, cea mai înaltă creastă din Carpaţi, precum şi cea mai mare varietatea a reliefului rezidual.