Cabana Plaiul Foii (849 m)- Refugiul Șpirla(1420 m) - La Zaplaz ( 1640 m)- La Lanţuri - Vârful La Om( 2238 m)
Traseul a fost marcat pentru prima oară de F. Deubel în 1887, fiind cel mai vechi traseu marcat din ţară şi considerat, încă de pe atunci, ca fiind cel mai dificil traseu din Carpaţii Româneşti.
Traseul porneste de la Cabana Plaiul Foii spre refugiul Spirla . De aici ne continuăm drumul pe culmea ce constituie cumpăna de ape între Valea Şpirla (spre stânga) şi Valea Bârsa Tămaşului (spre dreapta), privind cu îngrijorare către abruptul de care ne apropiem. După aproximativ 10 minute, ajungem la o bifurcaţie a potecilor.Spre stânga, continuă traseul nostru care, imediat iese din pădure şi ajunge la baza unui grohotiş. Urcăm cu greutate prin grohotişul instabil şi după 15 minute, ajungem în punctul numit La Zaplaz (1640 m), unde admirăm frumoasele arcade sculptate în perete, de intemperii. Aici întâlnim o nouă bifurcaţie a traseelor turistice. Ne continuăm drumul spre stânga şi după un scurt urcuş, ajungem în dreptul unui jgheab numit Hornul de la Lanţuri. De aici începe porţiunea dificilă a traseului, care cere multă atenţie şi concentrare. În timpul urcuşului trebuie să avem grijă la prize, să nu dislocăm pietre, căci rocile sunt friabile, ceea ce ar periclita integritatea corporală a celor aflaţi în urma noastră. Locurile expuse, în general rupturile de pantă, sunt asigurate cu cabluri (în total 9 cabluri) care ne ajută la urcare sau la coborâre. Vara traseul nu este recomandat pe vreme nefavorabilă.
Angajându-ne în urcuş intrăm într-o lume de basm. Suntem uimiţi de măreţia pereţilor verticali, de lumea de ţancuri şi muchii, de vâlcelele cu grohotiş sau brânele pline cu flori. Cu puţin noroc şi dacă nu facem gălăgie, putem zări chiar şi caprele negre. Acest relief se datorează exclusiv rocilor calcaroase, mai precis, proprietăţii acestora de a fi solubile, relieful carstic fiind opera exclusivă a dizolvării. În această zonă, stiva de calcare atinge cea mai mare grosime din masiv (aproximativ 600 m). După ce depăşim şi al 8-lea cablu, locurile devin mai primitoare, panta se mai îndulceşte şi ne putem permite un scurt popas şi un rapid tur de orizont.
Spre dreapta vedem culmile împădurite ale munţilor Ţaga, iar spre stânga masivul Iezer - Păpuşa. În plan îndepărtat se disting culmile munţilor Făgăraş. Ne reluăm urcuşul şi curând ajungem în dreptul unei brâne, unde poteca este intersectată de Brâul de Mijloc (1890 m) în lungul căruia se desfăşoară un frumos traseu nemarcat. În partea finală a urcuşului, ne căţărăm de-a lungul unui jgheab pietros, ajutându-ne şi de ultimul cablu montat pe traseu şi poposim în Şaua Grindului(2150 m) aflată pe creasta Pietrei Craiului după aproximativ 2 ½ - 3 ore de la refugiul Şpirla (stâlp indicator).
Pe creasta, ne continuăm drumul spre stânga, însoţiţi acum şi de marcajul punct roşu şi după aproape 350 m de urcuş, ajungem pe cel mai înalt vârf din masiv, vârful La Om sau Piscul Baciului (2238 m).
|
