Masivul Piatra Craiului este un lanţ muntos calcaros aflat în sud-vestul Carpaţilor Orientali, dar care aparţine lanţului Carpaţilor Meridionali, situându-se în nord-estul acestora.

Masivul Piatra Craiului se deosebeşte geologic şi geomorfologic de masivele şi grupele muntoase înconjurătoare, formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul fiind o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24-26 km (orientată dinspre sud-vest spre nord-est) şi lată de aproximativ 6-8 km. Cunoscuţii pereţi verticali, înalţi de 400-650 m, au luat naştere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.

Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în Vârful La Om, cunoscut şi ca Piscul Baciului, 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine: Vârful Padina Popii (2.018 m), Vârful Ascuţit (2.150 m), Vârful Ţimbalul Mare (2.177 m), Vârful Dintre Țimbale (2.170 m), Vârful Sbirii (2.220 m), Vârful Căldării Ocolite (2.202 m).

Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioarei sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. În partea nord-estică apar Prăpăstiile Zărneştilor, izbucul Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peştera Stanciului, Moara Dracului. Mai amintim Marele Grohotiş, care este o pânză de pietre instabile lungă de 4 km.

Rezervaţia Naturală Piatra Craiului a fost instituită în anul 1938 şi cuprinde mai mult de 1.200 de hectare din acest masiv.